Daca nu avem iarna, atunci primavara nu va fi atat                          de placuta.   Daca pe parcursul vietii nu dai de necaz,                atunci prosperitatea  nu va fi apreciata. - If we had                           no winter, the spring would not   be so pleasant: if                          we did not sometimes taste of adversity, prosperity                   would not be so welcome

              “A gift consists not in what is done or                            given, but in  the intention of the giver or doer.”                                  - Seneca
(Un dar nu consta in valoarea lui materiala, ci                                   in intentia celui   care ti-a dat acel dar.)

               God gave us the gift of life; it is up                                      to us to give ourselves the gift of living well.                                Voltaire (Dumnezeu ne-a dat cadou viata; dar                          depinde de noi sa ne daruim cadoul de a trai bine. )

               “Loneliness and the feeling of being                                unwanted is the most terrible poverty.”
Singuratatea si sentimentul de a nu fi dorit                            reprezinta cea mai teribila saracie. Mother Teresa

Pompei, oraşu-n care dorm foste edificii,
ne-adăpostea iubirea, credeam, la ea acasă,
precum un crin de albă, suavă printre vicii
ce-au vrut să ne despartă şi gura să ne-o coasă.

Şi-a 'ntins, cu flori perfide, spre noi un spin otrava,
luceau în ochii sorţii sclipiri de foc, zălude,
cutremurând pământul şi răscolindu-i lava,
când numai roua nopţii sortit era să ude

miraculosul lujer. Vezi, soarele apune
pe ape în incendii ce dor, însângerate.
Va mai veni o noapte, o altă zi va spune
povestea rătăcirii... şi regăsirii, poate..

Uitat-am? Caut crinul de-odat' şi nu mai ştiu
dacă la timp, devreme sau poate prea tîrziu...

O altfel de zi

Azi am două mâini stângi
mă-mpiedic de vise nelegate la şireturi
îmi las iluziile să crească până la cer fără să le retez

îmi permit
o zi în care să nu fiu atentă la bolizii de pe stradă
naivă o să cad spre seară în balansoarul de chiparos

Azi stau picior peste picior
nu mai las nefolosite paharele de cristal
o să beau apă de la robinet cu o sete nebună
îmi pun în minte
să colorez hârtiile astea cu verbe dulci
şi şuviţe împletite covrigei în părul prins la spate

Azi am două inimi stângi
imagine în oglindă a unei femei fără chip
îmi las ochii să pătrundă dincolo de luciul fin
îmi promit
să nu caut răspunsuri la nici o întrebare existenţială
las mute de admiraţie florile din iarbă

nu mă întreba ce face cealaltă
poate luptă cu drumurile
cu şerpii sau cu nopţile
sau poate nu mai e…

azi sunt altcineva